Târgul de la ASAS, 28 - 30 ianuarie 2011

Târgul de la ASAS din intervalul 28 - 30 ianuarie 2011 va oferi vizitatorilor cel mai mare coÅŸ cu brânză de burduf de la producătorii de la Åžirnea, BraÅŸov ÅŸi cel mai mare burduf din piele de oi umplut cu brânză de la Bran, BraÅŸov – produse tradiÅ£ionale de la BRAN. SunteÅ£i aÅŸteptaÅ£i la a 32-a ediÅ£ie a Târgului, de vineri până duminică, între orele 10-18.

La finele lunii ianuarie crescătorii de oi celebrează după calendarul popular Filipii de Iarnă. Åži cum patru membri ai AsociaÅ£iei Crescătorilor de Ovine si Ecvine BraÅŸov sunt prezenÅ£i în Târgul naÅ£ional al produselor ecologice, tradiÅ£ionale ÅŸi naturale, produse în ferme ÅŸi gospodării ţărăneÅŸti din parcul ASAS, ei ne vor face o surpriză pentru marcarea acestei sărbători.

AsociaÅ£ia judeÅ£eană a fost constituită în anul 2002 si are în prezent peste 600 de membri, totalizând peste o suta de mii de capete ovine. AsociaÅ£ia are 82 de atestate pe produs tradiÅ£ional, pentru cinci produse: brânza de burduf, urdă sărată, caÅŸul afumat, telemeaua si pastramă. Aproximativ 32 dintre membrii asociaÅ£iei sunt înregistraÅ£i sanitar-veterinar pe partea de procesare, iar doi producători sunt atestaÅ£i conform Ordinului 34 - procesare produse traditionale pastrama, unul dintrei fiind Eugen GonÅ£ea. "Avem construcÅ£ii realizate aÅŸa cum se prevede în caietul de sarcini si cum ne-a cerut DirecÅ£ia sanitar-veterinară, investiÅ£ia fiind făcuta din fonduri proprii pentru procesarea lactatelor ÅŸi pastramei.", spune preÅŸedintele asociaÅ£iei ÅŸi preÅŸedinte FederaÅ£iei Oierilor de Munte

“La ediÅ£ia de final de ianuarie 2011 vom aduce cel mai mare coÅŸ umplut cu brânză de burduf, e pregătit ÅŸi Å£inut la temperatura potrivită din octombrie. E uriaÅŸ, are peste 30 de Kg. Invităm bucureÅŸtenii să guste ÅŸi să aleagă pentru o masă sănătoasă produse atestate tradiÅ£ional ÅŸi realizate conform normelor-sanitar veterinare. Să se ÅŸtie că noi nu distrugem pădurea, coaja pe care o folosim se alege în perioada optimă numai din parchete de exploatare forestiere, acestea se aleg în lunile mai, iunie, iulie, după ce le culegem coaja se rade bine, se opăreÅŸte ÅŸi apoi se creează cilindru întâi dreptunghiul ÅŸi apoi coasem partea de jos cu rafie si umplem cu brânza.

Åži la brânză de burduf avem o reÅ£etă din bătrâni păstrată, bunicul meu a trăit 103 ani ÅŸi numai produse din acestea mânca, naturale 100%, brânza cu care e umplut coÅŸul e din toamnă când brânza se pune la dospit stă 10 zile la buduroi de lemn, după acea e bine mărunÅ£ită ÅŸi se pune sare atât cât trebuie. Se umple coÅŸul cu brânză ÅŸi apoi se coase ÅŸi partea de sus ÅŸi se pune la temperatura necesară. Acum îl aducem la târg, vă aÅŸteptam să serviÅ£i brânza simplă, cu mămăligă, cu unt, cu ou ÅŸi în alte mâncăruri care dau un gust aparte punând câteva bucăţi de brânză de burduf. PreÅ£urile sunt pentru toate buzunarele iar ÅŸi de o calitate foarte bună. Vă aÅŸteptăm la unicul târg săptămânal de la Academia de ÅžtiinÅ£e Agricole ÅŸi Silvice” a precizat producătorul Ion Poponeci, din Åžirnea, jud. BraÅŸov.

“Noi ne-am atestat produsele că avem vechime, aici la noi în comuna Bran încă mai umplem pielea oi cu brânza de burduf. Bătrânii numai aÅŸa făceau, e mai multă muncă dar ÅŸi gustul e altul. Ca să pregăteÅŸti pielea îÅ£i trebuie cel puÅ£in 15-20 zile, dar merită. Minim 10 zile stă pielea oi la înăbuÅŸit, aÅŸa spunem noi să cadă lâna singură, apoi smulgem firele de lână, o sărăm, o opărim ÅŸi o radem până rămâne o membrană. Vă invităm la cel mai mare burduf  cel il vom aduce la finele acestei săptămâni la Agronomie, a ieÅŸit bine croit burduful, au intrat peste 40 kg de burduf. Åži din caÅŸul de astă vară ce a stat la dospit, frământat aÅŸa cum spune reÅ£eta burdufului ÅŸi l-am umplut de prin septembrie, acum îl aducem la vânzare”, a precizat Dorin TiÅŸcă din comuna Bran.

Înscrieri pentru atelierul de creaÅ£ie gastronomică

La prima ediÅ£ie din 2011 am inaugurat un atelier de creaÅ£ie gastronomică iar bucureÅŸtenii de toate vârstele au fost invitaÅ£i de producători să înveÅ£e din secretele preparării produselor prezentate de-a lungul anului 2010, la Academia de ÅžtiinÅ£e Agricole ÅŸi Silvice "Gheorghe Ionescu SiseÅŸti".

Vă aÅŸteptăm să vă înscrieÅ£i la atelierul de creaÅ£ie gastronomică la adresa ateliergastronomic@gmail.com

Producătorii vă vor răspunde la orice întrebare legată de gastronomie locală, o ofertă bogată cu produse ÅŸi cu oferte gastronomice de la participanÅ£ii din mediul rural din următoarele judeÅ£e prezente la târg: ArgeÅŸ, Bacău, Bihor, BotoÅŸani, BraÅŸov, Brăila, Buzău, CălăraÅŸi, ConstanÅ£a, Covasna, DâmboviÅ£a, Dolj, GalaÅ£i, Giurgiu, Harghita, IalomiÅ£a, MaramureÅŸ, MehedinÅ£i, NeamÅ£, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vâlcea, Vrancea.

Sâmbăta 29 ianuarie ÅŸi duminica 30 ianuarie, începând cu ora 11, Rodica Å¢iplea, din Ocna Åžugatag, judeÅ£ul MaramureÅŸ, va prezenta o noua reÅ£etă “prăjitură cu măr“ la atelierul de creaÅ£ie gastronomică ÅŸi o va oferi vizitatorilor. "Toate produsele sunt naturale: faina de la o moara din zona, oua de casa, smântână (grâuÅŸtour), untura de la porcul de Craciun si mere nestropite din zona noastra. Se face foarte usor iar după ce întindem foaia, va dezvalui un mic secret: pentru că merele curăţate si stoarse în care am pus zahăr, vanilie si scorÅ£ioară tot mai lasă zeamă, se adauga un pic de griÅŸ si apoi foaia a doua. După gust, putem pune la final zahăr pudră după ce se coace. Mai e un secret din moÅŸi strămoÅŸi să înÅ£epăm foia când o băgăm la cuptor să iasă aburul. Poftă bună" ne-a dezvăluit doamna Tiplea.

În continuare vă prezentăm recomandările noastre pentru ediÅ£ia XXXII-a a Târgului de produse ecologice, tradiÅ£ionale ÅŸi naturale – produse tradiÅ£ionale înregistrate la Ministerul Agriculturii în Registrul de atestare a produselor tradiÅ£ionale, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 69/2004.

“Ne vom preocupa ca de fiecare dată să aducem produse tradiÅ£ionale ÅŸi să ne bucurăm de zestrea poporului român. Produse ce respectă tradiÅ£ionalitatea aÅŸa cum exprimată în Norma privind atestarea produselor traditionale din Ordin MAPDR nr. 690/2004 le găsiÅ£i săptămână de sătămână pe aleea din parcul Academiei de ÅžtiinÅ£e Agricole ÅŸi Silvice” a precizat Daniela Popa, manager Media Link Business

Produse tradiţionale pe care puteţi să le gustaţi şi cumpăraţi de la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice:

Din Comuna Folteşti, jud. Galaţi de la S.C. DRU AGRO S.R.L:

CârnaÅ£i ciobăneÅŸti afumaÅ£i tradiÅ£ional din carne de oaie si de vita, amestec de sărare, condimente naturale (ardei iute, usturoi, maghiran, piper, cimbru). Afumarea se face în cuptor de cărămidă cu fum obÅ£inut prin arderea lemnului de esenţă tare(lemn de fag).
CârnaÅ£i vânătoreÅŸti afumaÅ£i tradiÅ£ional din carne de vita, carne de porc, slanina, amestec de sărare, condimente (ardei iute, usturoi, sub formă de mujdei, maghiran, piper, cimbru) ÅŸi afumate.
Costiţă ţărănească afumată tradiţional
Slăninuţă ţărănească afumată tradiţional
Pastramă ţărănească de porc afumată tradiţional
Pastramă ciobănească de oaie afumată tradiÅ£ional obÅ£inută din pulpă de oaie, sare ÅŸi condimente naturale (ardei iute sub formă mărunÅ£ită, usturoi , sub formă de mujdei, piper, maghiran, cimbru). Produsul finit se obÅ£ine prin maturarea ÅŸi afumarea bucăţilor de pulpă de oaie porÅ£ionate ÅŸi Å£inute în bait timp de 5-7 zile.
Cotlet haiducesc afumat tradiÅ£ional obÅ£inută din cotlet de porc, amestec de sare ÅŸi condimente naturale (ardei iute sub formă mărunÅ£ită, usturoi , sub formă de mujdei, piper, maghiran, cimbru). Produsul finit se obÅ£ine prin maturarea ÅŸi afumarea bucăţilor de pulpă de oaie porÅ£ionate ÅŸi Å£inute în bait timp de 8-10 zile.
Piept de curcan afumat tradiÅ£ional obÅ£inută din piept de curcan dezosat, amestec de sărare ÅŸi condimente naturale (ardei iute sub formă mărunÅ£ită, usturoi , sub formă de mujdei, piper roÅŸu, maghiran, cimbru). Produsul finit se obÅ£ine prin maturarea ÅŸi afumarea bucăţilor ÅŸi Å£inute într-o soluÅ£ie de sărare – maturare (bait) timp de 7- 10 zile.
Piept de pui afumat tradiţional
Jigou de berbecuţ afumat tradiţional
Muşchiuleţ de porc afumat tradiţional
Muşchi de vită afumat tradiţional
Tobă de casă ţărănească afumată tradiÅ£ional cunoscute sub denumirea de tobe, aspicuri, obÅ£inut din carnea de pe căpăţâni de porc cu slănină ÅŸi ÅŸoriciul aferent, organe, slănină, sare ÅŸi condimente naturale ardei iute mărunÅ£it, usturoi, sub formă de mujdei, piper, maghiran, cimbru). După fierbere amestecul cu supa obÅ£inută se introduc în membrana naturală de porc-chiÅŸcă.
Pe toate le puteţi cumpăra sub sigla BUN GUSTOS ŞI NATURAL!

Din Sat Ghilieni, judeţ Covasna de la LARAPINTA IMPORT-EXPORT S.R.L vă aşteptăm la:

Ceafă de porc a la Chilieni
Cotlet de porc a la Chilieni
Piept de porc a la Chilieni
CârnaÅ£i cu boia a la Chilieni
CârnaÅ£i tradiÅ£ionali a la Chilieni
Salam de casă a la Chilieni
Salam cu boia a la Chilieni
„Produse tradiÅ£ionale pe la care le aducem la târgul de la Agronomie sunt din zonele locuite de maghiari, a căror tradiÅ£ie s-a păstrat din cele mai vechi timpuri, reÅ£etele fiind transmise din generaÅ£ie în generaÅ£ie. Ingredientele utilizate pentru gust ÅŸi aromă sunt numai produse naturale tradiÅ£ionale, folosite în proporÅ£ii optime pentru obÅ£inerea savorii inconfundabile a preparatelor. Condimentate cu piper, chimen, usturoi ÅŸi boia, sărate ÅŸi lăsate la maturat într-un ciubăr confecÅ£ionat din lemn de esenţă tare, afumate în curent de fum, prin arderea rumeguÅŸului din lemn de fag, produsele tradiÅ£ionale sunt lăsate la uscat timp de 14 zile. La realizarea produselor tradiÅ£ionale nu sunt folosiÅ£i aditivi si adaosuri alimentare„ ne precizează domnul Lorentz reprezentantul firmei LARAPINTA.

Din comuna Şimleul Silvaniei, judeţul Sălaj de la SICILIANA S.R.L., sunteţi aşteptaţi la:

Carne de porcine “Silvania”
Ceafă legată si afumată
Pecie lungă afumată
Clisă afumată
Salam “CordiÅŸ”
„Orasul nostru are radacini adanci, este atestat pentru prima data in anul 1251, insa pe dealurile Magurii, la poalele caruia se rasfrange orasul, in epoca dacică a existat cetatea Dacidava, zona fiind locuită de dacii liberi. Pe acelaÅŸi amplasament, în evul mediu a fost construită o fortificaÅ£ie din lemn ÅŸi pământ. Ruinele, vizibile azi, aparÅ£in ultimei faze de piatră a cetăţii, datate după toate probabilităţile între 1315-1317 (prima fază de piatră aparÅ£inând celei de a doua jumătăţi a secolului al XIII-lea). Tot aici au fost descoperite mai multe vestigii arheologice, printre care ÅŸi două tezaure de argint ÅŸi unul de aur, care acum se află la Viena.tot aici se pare ca  au fost descoperite si unele incaperi destinate afumarii carnii.

Zona noastra are un specific aparte in ceea ce priveste modalitatea de pastrare a carnii. Pentru a nu se pierde proprietatile carnii, prin fierbere sau congelare aceasta este pastrata cruda; astfel ca, dupa ce porcul este transat, bucatile de carne ca nu sunt consummate in acel moment, si doresc a fi consummate intr-o perioada mai indepartata, se pun in saramura, se lasa la maturat 3-4 saptamani, dupa care este  scoasa si pusa la fum. Traditia din zona noastra este ca fumul sa fie unul rece, nu unul cald, deoarece nu se doreste coacerea produsului; se urmareste ca bucata de carne sa fie expusa de mai multe ori la fumuri cu  perioade scurte de timp. Bine-nteles ca pe perioada maturarii, in functie de gusturile celor care prepara se pot adauga diferite condiment; este de bine stiut ca niciodata doua bucati de sunca de la doua gospodarii din acelasi sat nu vor avea acelasi gust, deoarece  este bine  stiut faptul ca la noi” cate bordee atatea obicee”.

Produsele noastre  sunt obtinute folosind retetele transmise din generatie in generatie, de la bunicii si  strabunicii nostrii . Este o mica afacere de familie, care a inceput in anul 1999, insa modalitatea de pregatire dupa cum am mai spus repecta cu sfintenie traditiile din zona satului Pericei si Sici. De altfel si denumirea societatii (SICILIANA) reflecta acest lucru: SICI(localitatea in care s-a nascut si a crescut administratorul societatii) si ILEANA (numele sotiei,nascuta in Pericei,care se ocupa de obtinerea acestor produse).

Multe persoane sunt reticente cand aud de un produs din carne crud uscat, insa trebuie sa ia in considerare si faptul ca orice produs care a fost supus unui procedeu termic (fierbere sau congelare) isi pierde din proprietati (La fel se poate spune si de produsele din lapte sau legume si fructe). Produsele noastre sunt obtinute pe cale naturala, fara sa folosim substante chimice care sa imbunatateasca  aspectul, volumul sau gustul produselor. consumam  astfel produse naturale , pe care organismul nostrum le prelucreaza si le asimileaza mult mai benefic  si mai sanatos pentru noi.

Produsele noastre pot fi consummate ca atare, dar si la preparearea diverselor sortimente de mancare, puteti sa folositi la platouri, la  sandwich-uri, in salate, la supe, la gratar. Ne bucura mult atunci cand vine cate un client sa ne multumeasca pentru ceea ce facem, sau vine un client nou, si ne spune ca  gustat la un prieten din produsele noastre, ca i-au plăcut foarte mult si ca ar dori sa isi cumpere. Aceasta este garanÅ£ia ca obÅ£inem produse tradiÅ£ionale de calitate.” ne-a precizat Ileana CordiÅŸ de la Siciliana.

Din comuna LăpuÅŸel, judeÅ£ MaramureÅŸ, firma SC TOTO SRL vă îmbie la produse tradiÅ£ionale ÅŸi o parte ÅŸi ecologice din carne de porc si vită. Cele tradiÅ£ionale:

CârnaÅ£i de casă ‘’TOTO’’ LăpuÅŸel,
Slănină de casă ‘’TOTO’’ LăpuÅŸel
Jambon afumat ‘’TOTO’’ LăpuÅŸel
Cârnăciori ardeleneÅŸti TOTO
Coaste afumate TOTO
Tobă de casă TOTO
Pate de casă TOTO
Pâine de casă TOTO
Pâine de mălai Toto
Pogăcele cu jumări ToTo
Din comuna Topoloveni, judeţ Argeş firma SC SONIMPEX SERV COM SRL vă aşteaptă la binecunoscutul produs tradiţional Magiun natural din prune MAGIUNUS SCORILLOS şi la Prune deshidratate.